Mi se intampla uneori sa-mi fie dor. Si cand mi-e dor, mi-e dor de orice. Mi-e dor si de oameni pentru care nu insemn absolut nimic, mi-e dor si de oameni care nu mai inseamna pentru mine absolut nimic, mi-e dor de locuri in care nu m-as mai intoarce niciodata. De cele mai multe ori mi-e dor sa-mi fie dor. Acum, mi-e dor… de tine, de tine, de tine si de tine, si mai ales de tine. Si de tine… dar si de tine!
- mi-e dor de o cafea rara cu tine in care sa-mi povestesti de tine ca sa-mi dau seama de noi, in care sa-ti povestesc de mine si sa fericim prietenia, de starea de bine de dupa si de tacerea de pana la urmatoarea cafea;
- mi-e dor de tine incepator la volan, cu mine-n dreapta trancanind fara de limita despre lumea mea, de castile tale pe care uneori le furam doar ca sa le aduc – motiv de plimbare prin birouri, de ticul tau cu palmele cand atingeai mouse-ul sau tastatura. Mi-e dor sa-ti placa prajiturile putine pe care mi le trimitea mama, mi-e dor de povestile despre zuza si despre mosii cu chiria;
- mi-e dor de tine cu buza umflata la nervi, de bunul tau simt pe care nu l-am agreat niciodata si de scrisul tau. Aveai un stilou frumos. Mi-e dor sa ne transcriem in greaca numele noastre si sa incercam atingeri esuate si stangaci;
- mi-e dor de tine mintindu-ne ca fumam mai putin daca facem posta, sa-mi spui ca-s buna si ca ar trebui sa ma epilez, sa-mi faci mancare speciala (pe tot aragazul) si sa dormi pe canapea sperand amandoi ca maine va fi ziua cea mare;
- mi-e dor de tine lenevind in pat cu dama superba asezata-n leptop care de atata frumusetea nu te lasa sa te gandesti la actiuni carnale; de glumele obosite de buimaceala. Mi-e dor de rugamintile tale la pachet cu o exagerata suita de complimente asupra mea si de multumirile tale bucuroase;
- mi-e dor de tine in festival si de privirea aia din spatele usilor, care nu m-a lasat sa vad Cantareata Cheala. Mi-e dor de toleranta ta justa de dupa piese imbracata in salopeta albastra;
- mi-e dor de tine pe holuri cand nu ma salutai si te uitai urat ca apoi sa tradez firma scriind ce stare tocmai mi-ai mai dat;
- mi-e dor de tine, ah ce mi-e dor de canapeaua rosie si de barba ta patata de smantana, de o poveste rostita ghemului de ata reinvartit cu putina ambitie. Mi-e dor sa conduc pana la tine fara sa ma gandesc ca o sa astept 3 ore pana-o sa intri si-o sa ma intimidezi;
- mi-e dor de tine si de suprinderea mea cand esti imbracat in alb si mi-e foarte dor sa dansam putin pe scena aia goala dupa ce s-au terminat repetitiile;
- mi-e dor de tine, om nebun, in a carui ras m-am tolanit ani de-a randul si de tipatul meu care-ti spunea isteric ca mana ta nu-i unde trebuie. HEI! Si-apoi o tona de ras in patul ala ingrozit de scartaiala. Si apoi o dezbatere pe tema ”ora la care ajunge Mona-n gara”, da cine dracu-i Mona si iar o tona de ras cu amintiri de “cine dracu” si apoi o fuga-n plina noapte in Izvor cu o punga scumpa de pufuleti si una si mai scumpa de seminte. Si iar o tona de ras si-un somn care ne strica programul bine stabilit. Mi-e dor sa te las sa gatesti in soapta (ca dorm ai tai) si apoi sa-ti spun ca nu mananc si sa nu te las sa-nghiti nemestecat. De tine si animalele aduse-n certurile casei, de revolutionarea artei prin tablouri lipite cu scoci de care sosetele se agatau, dar ce mai conta cum arata cand erai plin de acoarele si pe fund;
- mi-e dor de tine si de palmele tale mereu fine, de buzele care-mi spuneau buna dimineata printr-o ventuza, de degetele alea ce-mi furnicau genunchii, de discutiile perverse despre ustensile de satisfactie, de tine;
- mi-e dor tine patata in palma de o alunita; de momentul de sincron. Nu mi-e dor de strazile inghetate, probabil imi va fi la vara, dar mi-e dor de tine cu palatul zacand de cultura si de frig. Mi-e dor sa-mi ceri sampon si sa cedem tot timpul amandoua odata;
- mi-e dor de tine cu-o zgarietura pe picior, alergand dupa un cadou, cu-o energie debordanta dupa o salata minune;
- mi-e dor de tine cu ceaiul tau prea verde si prea amar, de pepenele adus pe jumatate intr-o criza de vara saraca, de mersul rapid in canicula pentru ca se topeste inghetata comandata de lume;
- mi-e dor de tine imaginadu-mi ca ai rasul lui Marion Cotillard in “La môme” si de intrebarile serioasa care bufneau in rasul de trio ce a facut sa ne ocoleasca lumea;
- mi-e dor tine zulufat, mi-e dor de teoriile tale despre oi, de politia chemata, de vizitele tale si de poze facute pe sistemul “ramai” si de apetitul tau…
- mi-e dor de tine sa ne uitam la oferta de la pizza si bere. Da! Fix asa mi-e dor de tine! Mi-e dor sa ies din camera de hotel sperand ca esti pe hol si mi-e foarte dor de tine sa stii mai multe despre mine decat cred eu. Si mi-e dor sa-ti iau covrigi! Si mi-e dor!
Vai ce mi-e dor de tine!
