peron

2011 mi-a dat multe, extrem de multe vise.  70 % au fost legate – direct şi fără aluzii criptice – de mixtura asta dintre lumi şi oraşe pe care o trăiesc de un an şi un pic. Prin urmare, am tot visat gări, trenuri şi căi ferate. 25% au fost legate de zboruri neduse până la capăt iar câteva legate de prieteni. Am avut doar un vis apocaliptic în care mă întrebam patetic de ce dracu am făcut teatru dacă tot mă invadează elefanţii. N-am încercat să-mi răspund la întrebare dar am aruncat o privire la tot ce a fost în mintea mea ca să-mi dau seama de tot ce a fost sub tălpile mele. 

O gară părăsită cu un bar din care mi s-a furat geanta (adică identitatea!). Un tren de 7 stele în care făceam duş şi mâncam bine (o proiecţie optimistă marcată de vise şi visuri semnate CFR). Un joc 2D în care protagonistul era nevoit să spargă nişte ziduri ca să ajungă…la gară! Şine ruginite, călătorii lungi, controlori sexi, agresivi sau ca proiecţie a nu ştiu cărui bunic, drame, emoţii şi întâlniri dese cu străbunica. Înspăimântător, dar nu pentru mult timp, a fost transformarea viselor erotice pe care le aveam regulat şi până deunăzi în cele mai cinstite locuri (pat, covor, masă, parc) în vise erotice pe un peron sau, de cele mai multe ori într-o haltă a copilăriei mele.

Am tras evident concluzia, deloc pripită,  ba de care sunt foarte mândră, că aşa viaţă, aşa vise. Nu am căutat niciodată interpretări. Ar fi fost de-a dreptul jenant să mă întreb ce înseamnă una sau alta de vreme ce multe din aceste vise au apărut în tren sau în gări în care a trebuit să aştept. Traducerea e simplă. Visele mele sunt episoade din viaţa mea feroviară, transcrise în reluare cu o regie slab suprarealistă.  Altele sunt oglindiri ale unor dorinţe pe care le cunosc şi recunosc, frustrări pe care le cunosc…şi atât, iar de cele mai multe ori sunt gânduri pur şi simplu proiectate imagistic în câteva secunde de vis. Imaginarul meu oniric e destul de sărac, viaţa mea fiind monotonă şi evident, în ritmuri sacadate de cale ferată.

La cele 70 % vise feroviare se adaugă 25% visele în care îl am pe Flubber sub tălpi. Nu zbor, merg înalt. Original. A merge înalt se poate traduce prin atitudinea mea, des arogantă, asupra muritorilor, sau prin aspiraţiile mele nu prea mari- că nici nu zbor, nici prea mici- că nici nu stau. De cele mai multe ori în aceste salturi cu tendinţe inutile îmi pierd telefonul. Din nou, banalitatea este evidentă, gradul de previzibilitate ridicat. Doar când sunt în pădure şi zburd din salcie în salcie se simte lejeritatea cu care mai tratez  o problemă sau alta, cam singurul lucru bun din cotidian care apare şi în vis. Mai există şi un 4,9% legat de prietenie şi poveşti. Aici e tărâmul pe care l-am visat de când mi-am făcut majoratul (singurul moment în care toţi prietenii şi amicii se strădueiesc să se suporte între ei de dragul tău). Toţi ai mei din toate lumile, fomează cea mai mare şi simpatică şi de încredere gaşcă din lume, spulberată de obicei de un tren sau de o gară care ia foc.

Şi…în fine, 0,1 % din visele mele din acest an  reperezintă  sfârşitul lumii. 2011 mi-a dat un singur şi unic vis cu isprăvirea, cum ar spune moldovenii. Dar cum treaba asta e treabă serioasă şi cum nu se glumeşte cu aşa ceva voi lăsa totul în taină. Interpretările de soi sunt interiorizate iar imaginile visului, care nu era nici pe departe un coşmar, vor fi cât de curând regăsite, cine ştie…într-un spectacol. Asta după ce voi monta, cu real succes, un text dramatizat după Viaţa pe un peron a lui Octavian Paller.

Vise constructive!

Advertisements

2 thoughts on “peron

  1. cristi says:

    Şi eu am asta cu zborul. Tot din aroganţă, probabil. Gări nu visez. Nu prea visez sau sunt, cine ştie, selectiv în a-mi aminti propriile vise. În mare mi le amintesc ori pe cele foarte mişto, ori pe cele foarte dramatice, tragice. Eros şi Tanatos, vorba cuiva. Cumva revenind, Gările nu mi se par confortabile, dar mă bucur să citesc încă un text, după bună bucată de vreme.

  2. aliosa says:

    nu zbor, merg inalt. iata o tresarire bine pusa aproape de mijlocul textului. Ai o evidenta destul de buna a viselor, te poate chiar speria :)) si bine ca ai lasat in taina ispravirea, puneam si noi de-un scenariu. Sanatate, bucurie, fericire!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s